Ce modificari ale Codurilor fiscal si de procedura fiscala intra in vigoare de la 1 octombrie?

Ordinea de stingere a obligatiilor fiscale a fost modificata pentru cazul in care contribuabilul datoreaza mai multe tipuri de impozite, taxe, contributii si alte sume reprezentand creante fiscale, iar suma platita nu este suficienta pentru a stinge toate datoriile: vor fi stinse cu prioritate toate obligatiile principale in ordinea vechimii lor si apoi accesoriile in ordinea vechimii acestora.

Reglementarea impunerii veniturilor realizate din fiducie
Fiducia reprezinta operatiunea juridica prin care unul sau mai multi constituitori transfera drepturi reale, drepturi de creanta, garantii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, catre unul sau mai multi fiduciari care le exercita cu un scop determinat, in folosul unuia sau mai multor beneficiari. Aceste drepturi alcatuiesc o masa patrimoniala autonoma, distinct de celelalte drepturi si obligatii din patrimoniile fiduciarilor.

Conform noilor reglementari, remuneratia fiduciarului contribuabil, notar public sau avocat, primita pentru administrarea masei patrimoniale, constituie venit din activitatea adiacenta si se supune impunerii cumulat cu veniturile din activitatea desfasurata de notar sau avocat, potrivit prevederilor cap. II „Venituri din activitati independente” din Codul Fiscal.

Obligativitatea platii impozitului pe venituri din salarii si a contributiilor sociale
Incepand cu veniturile aferente lunii octombrie 2011, s-a reglementat obligativitatea platii impozitului pe venituri din salarii pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se datoreaza, de catre urmatorii platitori de venituri din salarii si venituri asimilate salariilor:

a) asociatii, fundatii sau alte entitati fara scop patrimonial, persoane juridice, cu exceptia institutiilor publice, care in anul anterior au avut un numar mediu de pana la 3 salariati exclusiv;

b) persoanele juridice platitoare de impozit pe profit care, in anul anterior, au inregistrat venituri totale de pana la 100.000 euro si au avut un numar mediu de pana la 3 salariati exclusiv;

c) persoanele juridice platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor care, in anul anterior, au avut un numar mediu de pana la 3 salariati exclusiv;

d) persoanele fizice autorizate intreprinderile individuale, precum si persoanele fizice care exercita profesii libere si asocierile fara personalitate juridica constituite intre persoane fizice, care au, potrivit legii, personal angajat pe baza de contract individual de munca.

Concomitent, plata contributiilor sociale individuale si celor datorate de angajator calculate si retinute se vireaza la bugetul asigurarilor sociale pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se datoreaza.

Obligatia depunerii formularului 112 la trimestru 
Incepand cu veniturile aferente lunii octombrie 2011, s-a reglementat obligativitatea de depunere a formularului 112 la trimestru pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului, de catre urmatoarele categorii de contribuabili:

a) asociatii, fundatii sau alte entitati fara scop patrimonial, persoane juridice, cu exceptia institutiilor publice, care in anul anterior au avut un numar mediu de pana la 3 salariati, exclusiv;

b) persoanele juridice platitoare de impozit pe profit care, in anul anterior, au inregistrat venituri totale de pana la 100.000 euro si au avut un numar mediu de pana la 3 salariati, exclusiv;

c) persoanele juridice platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor care, in anul anterior, au avut un numar mediu de pana la 3 salariati, exclusiv;

d) persoanele fizice autorizate intreprinderile individuale, precum si persoanele fizice care exercita profesii libere si asocierile fara personalitate juridica constituite intre persoane fizice, care au, potrivit legii, personal angajat pe baza de contract individual de munca.

Depunerea trimestriala consta in completarea si depunerea cate unei declaratii pentru fiecare luna din trimestru.
Contribuabilii care au obligatia depunerii trimestriale a formularului 112 si au situatii in care unor salariati le inceteaza calitatea de asigurati vor depune formularul 112 pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a intervenit incetarea calitatii de asigurat. Pentru restul perioadei ramase din trimestru, formularul se depune pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului.

Entitatile prevazute mai sus, cu exceptia persoanelor fizice autorizate, intreprinderilor individuale si persoanelor fizice care exercita profesii libere, precum si asocierile fara personalitate juridica constituite intre persoane fizice, care au salariati si se infiinteaza in cursul anului, aplica regimul trimestrial de declarare incepand cu anul infiintarii, daca odata cu declaratia de inregistrare fiscala, declara ca in cursul anului estimeaza un numar mediu de pana la 3 salariati exclusiv si realizeaza un venit total de pana la 100.000 euro.

Impunerea nerezidentilor
In categoria veniturilor impozabile obtinute din Romania de nerezidenti s-au introdus si veniturile realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident in cadrul operatiunii de fiducie. Veniturile realizate din administrarea masei patrimoniale de catre fiduciar, altele decat remuneratia acestuia, sunt stabilite in functie de natura venitului respectiv si supuse impunerii conform prevederilor titlurilor: II „Impozit pe profit”, III „Impozit pe venit” si V „Impozit pe veniturile realizate din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania”.

Obligatiile fiscale ale constituitorului nerezident vor fi indeplinite de fiduciar.

Impozitarea contractelor de fiducie
Vor fi supuse impozitelor si taxelor locale persoanele fizice si juridice care incheie contracte de fiducie conform Codului Civil.

Scutiri si facilitati privind impozitul pe cladiri 
Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe cladiri sau o reducere a acestuia pe o perioada de minimum 7 ani, cu incepere de la data de intai ianuarie a anului fiscal urmator finalizarii lucrarilor de reabilitare, pentru proprietarii apartamentelor din blocurile de locuinte si ai imobilelor care au executat lucrari de interventie pe cheltuiala proprie, pe baza procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor, intocmit in conditiile legii, prin care se constata realizarea masurilor de interventie recomandate de catre auditorul energetic in certificatul de performanta energetica, sau, dupa caz, in raportul de audit energetic, astfel cum este prevazut in Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 158/2011.

Sursa

 

Dizolvarea si radierea unei firme

In cazul in care o societate nu este profitabila, asociatii acesteia au posibilitatea de a opta fie pentru dizolvare-radiere, fie pentru suspendarea temporara a activitatii.

Desfiintarea unei firme parcurge, in principiu, doua etape: dizolvarea si radierea. In situatia in care asociatii nu se inteleg cu privire la impartirea bunurilor, apare si o etapa intermediara, respectiv lichidarea firmei.

Prima faza este dizolvarea, care se poate face voluntar, prin hotararea asociatilor (respectiv decizia asociatului unic) sau prin hotarare judecatoreasca, in cazul in care intre asociati apar neintelegeri grave sau din diverse alte motive prevazute de lege. In anumite situatii, dupa dizolvare urmeaza lichidarea firmei.

Daca procedura de inscriere a unei firme la Registrul Comertului dureaza doar cateva zile, cea de dizolvare se poate intinde de la cateva luni pana la patru-cinci ani, in functie de complexitatea cazului de lichidare. Motivele pentru care proprietarul sau proprietarii unei firme intentioneaza sa radieze societatea sunt diverse: cererea partenerilor de afaceri, din cauza lipsei de activitati, au disparut asociatii sau din considerente personale.

Deoarece formalitatile dureaza mult timp si costurile aferente unei radieri sunt mai mari de 1.000 de lei, multi patroni prefera sa lase firmele fara activitate timp de trei ani, dupa care are loc desfiintarea din oficiu.

SRL-urile, cel mai usor de desfiintat

Cel mai usor de desfiintat sunt societatile de tip SRL. De regula, procesul presupune parcurgerea a doua etape: cea de dizolvare si cea de radiere. Exceptii de la aceste reguli sunt SRL-urile care au un singur asociat si cazurile in care asociatii nu se inteleg in privinta impartirii bunurilor. In acest din urma caz se apeleaza la un lichidator autorizat.

Pentru a-si inchide firma, asociatul unic trebuie sa se prezinte la sediul Registrului Comertului in raza caruia firma isi are stabilit sediul social, cu un dosar care va include o cerere de radiere in original, o decizie a asociatului prin care se ia act de dizolvarea de drept a societatii ca urmare a expirarii duratei de functionare. Se va decide apoi radierea societatii, certificat emis de organul fiscal competent din care sa rezulte ca societatea nu are datorii la bugetul de stat si la cel de contributii sociale, certificate de rol fiscal de la Primarie, din care sa rezulte ca firma nu are datorii la bugetul local, situatia financiara de lichidare si dovezile privind plata taxelor si tarifelor legale (taxa de timbru, timbre judiciare si taxa de registru).

Decizia asociatului unic va cuprinde: antetul firmei, numarul si data, semnatura persoanei abilitate. In cazul persoanelor fizice sau juridice nerezidente, actele se depun in original sau copii certificate si traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie legalizata de un notar public. Taxele legale pot fi achitate in numerar sau prin card bancar la sediile Oficiului Registrului Comertului, precum si cu mandat postal sau ordin de plata. Taxa de timbru costa aproape 40 de lei, cea de registru 30 de lei si timbrul judiciar mai putin de un leu.

Redactarea actelor, obtinerea autentificarii sau, dupa caz, darea de data certa, acordarea de indrumari pentru completarea corecta a cererii de inregistrare pot fi efectuate, contra cost, prin serviciile de asistenta din cadrul Oficiului Registrului Comertului de pe langa tribunal. Toate acestea pot costa pe proprietar cam 1.000 de lei. Rapiditatea prin care se obtine radierea depinde de perioada in care se face inspectia fiscala din partea organului fiscal.

 SRL-urile cu mai multi asociati

In situatia in care respectivul SRL are mai multi asociati, procedura de desfiintare va avea loc in doua etape: dizolvare si radiere. Pentru dizolvare se intocmeste o cerere de inregistrare in original, hotararea asociatilor de efectuare concomitenta a dizolvarii si lichidarii societatii prin acordul unanim al asociatilor de impartire a activelor ramase, dupa plata creditorilor, intre asociati si taxele legale mentionate mai sus, la cerere, se mai adauga tariful de publicare a anuntului de dizolvare in Monitorul Oficial, partea a IV-a. O pagina de manuscris costa la MO 100 de lei.

Dosarul pentru radiere cuprinde cererea de radiere in original, certificatul de inregistrare si anexele acestuia, toate originale, situatia financiara de lichidare, hotararea de repartizare a activelor, certificatul de la Fisc legat de datorii si dovada platii taxelor si tarifelor legale.

Cererea de radiere se va depune dupa trecerea a 30 de zile de la data publicarii hotararii in Monitorul Oficial. Proiectul de repartizare a activelor trebuie sa cuprinda descrierea detaliata si datele de identificare ale activelor repartizate, in vederea transmiterii dreptului de proprietate. Situatia financiara de lichidare va fi certificata de un lichidator.

Articol scris de Domnul Avocat Marius Vicentiu Coltuc, titular Casa de Avocatura Coltuc

P.S: Preturile pot fi altele astazi, valorile din articol fiind din 2009.

 

E vremea 2%

Conform art. 57 (4) – (6) si art. 84 (2)-(4) din Codul Fiscal, persoanele fizice au posibilitatea sa directioneze doi la suta (2%) din impozitul pe veniturile obtinute in anul anterior catre o entitate nonprofit, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private.

Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozit pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.
In categoria entitatilor nonprofit se cuprind, de exemplu: asociatiile, fundatiile, patronatele, partidele politice, asociatiile de proprietari, casele de ajutor reciproc ale salariatilor, in masura in care, potrivit legilor proprii de organizare si functionare desfasoara activitati nonprofit iar sumele primite din impozit sa fie folosite in acest scop.

2% se aplica la impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, din castigul net anual din transferul titlurilor de valoare, din castigul net anual din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.

Aceasta donatie nu costa nimic contribuabilul! Doar un formular de completat si depus la Fisc pana la data de 15 mai 2010. Daca nu folositi aceasta optiune, suma respectiva ramane sa fie incasata si gestionata de stat.

Puteti dona doi la suta (2%) din impozit catre un ONG sau o biserica sau pentru o bursa de studii astfel:

Alegeti un beneficiar nonprofit, informati-va si analizati organizatia, proiecte si activitatea desfasurata: ati citit despre ea in presa, cineva de incredere v-a povestit despre ea, ati avut contacte directe cu organizatia. Directoare ONG stiriong.ro,  doilasuta.ro, donatiionline.ro, Registrul National ONG.

Articolul de anul trecut, pe aceeasi tema (+ comentarii) – AICI

 

Statul acordă posibilitatea unor firme de a plăti TVA la încasare

Firmele care execută proiecte din Programul naţional de dezvoltare a infrastructurii şi au atras credite garantate de stat sau Eximbank vor putea achita TVA la încasarea sumelor aferente lucrărilor realizate, prin derogare de la prevederile Codului Fiscal, potrivit unui proiect de OUG.

În nota de fundamentare a proiectului se arată că, potrivit Codului Fiscal, prestările de servicii care determină decontări sau plăţi succesive, cum sunt serviciile de construcţii-montaj, consultanţă, cercetare, expertiză şi alte servicii similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situaţii de lucrări, rapoarte de lucru şi alte documente similare, alte documente similare pe baza cărora se stabilesc serviciile efectuate sau, după caz, în funcţie de prevederile contractuale, la data acceptării acestora de către beneficiari.

Perioada de decontare nu poate depăşi un an, iar data la care sunt considerate efectuate serviciile constituie faptul generator pentru taxa pe valoarea adăugată.

“Având în vedere că pentru lucrările efectuate în cadrul Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2010, plata acestora va fi efectuată la acceptarea situaţiilor de lucrări de către beneficiari, respectiv la recepţia finală a lucrărilor , iar termenele de acceptare exced perioadei de un an prevăzută de Codul fiscal, pentru a nu obliga prestatorii să colecteze taxa pe valoarea adăugată înainte de recepţia finală a lucrărilor, prin prezentul proiect de Ordonanţă de urgenţă stabileşte că exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine ulterior faptului generator de taxă, respectiv la data încasării contrapartidei pentru respectivele lucrări”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă.

Sursa

 

Despre Cazierul Fiscal

Pentru ca am primit cateva cereri legate de acest subiect (atat pe e-mail cat si aici pe blog) o sa incerc sa prezint putin situatiile in care se discuta despre cazierul fiscal.

Tema a pornit de la:

- nedepunerea timp de un semestru (6 luni ) a declaratiilor fiscale (100, 102, 300,301, 390,394 etc) duce la declararea firmei ca inactiva fiscal ;

- inactivitea fiscala a unei firme se inscrie atat in cazierul fiscal al firmei cat si al administratorului acesteia;

- consecintele unui cazier fiscal, in cazul unei persoane fizice , in speta a admninistratorului unei firme nu sunt deloc placute

BAZA LEGALA:

- Ordonanta 75/2001 rep. privind organizarea cazierului fiscal;

- HG 31/2003 cu modificari, normele de aplicare a OG 75/2001

In conformitate cu art. 2 din OG 75/2001 rep, :
(1) În cazierul fiscal se ţine evidenţa persoanelor fizice şi juridice, precum şi a asociaţilor, acţionarilor şi reprezentanţilor legali ai persoanelor juridice care au săvârşit fapte sancţionate de legile fiscale, financiare, vamale, precum şi cele care privesc disciplina financiară, denumiţi în continuare contribuabili.

(2) În cazierul fiscal al persoanelor fizice şi juridice se înscriu şi:

a)atragerea răspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent, stabilită prin decizie a organului fiscal competent rămasă definitivă în sistemul căilor administrative de atac sau prin hotărâre judecătorească, după caz;

b) inactivitatea fiscală, declarată potrivit legii.

NOTA:

1. Inactivitatea fiscala care se inscrie in cazierul fiscal nu este aceeasi cu suspendarea activitatii care se declara la ORC in temeiul legii 31/1990 rep. (pentru o perioada de max. 3 ani);

2. inactivitatea fiscala se inscrie in cazierul fiscal atunci cand contribuabilii:

a) nu îşi îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie declarativă prevăzută de lege;

b) se sustrag de la efectuarea inspecţiei fiscale, prin declararea unor date de identificare a sediului social care nu permit organului fiscal depistarea acestuia;

c) organele fiscale au constatat faptul că nu funcţionează la sediul social sau la domiciliul fiscal declarat.

DE RETINUT:

In cazul situatiei declararii de catre ANAF a inactivitatii fiscale a unei firme ( pentru ca nu a depus intr-un semestru nici o declarattie, inclusiv declaratiile pe zero):

inactivitatea fiscala se inscrie atat in cazierul fiscal al persoanei juridice cat si al reprezentantilor legali ai personei fizice in speta al administratorilor.

CONSECINTELE INSCRIERII UNOR FAPTE IN CAZIERUL FISCAL

(1) Prezentarea certificatului de cazier fiscal este obligatorie în următoarele situaţii:

a) la înfiinţarea societăţilor comerciale, a societăţilor cooperative şi a cooperativelor agricole, de către asociaţi, acţionari şi reprezentanţii legali desemnaţi;

b) la solicitarea înscrierii asociaţiilor şi fundaţiilor în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor de către asociaţii sau membrii fondatori ai acestora;

c) la autorizarea exercitării unei activităţi independente de către solicitanţi;

d) la cesiunea părţilor sociale sau a acţiunilor de către noii asociaţi sau acţionari;

e) la numirea de noi reprezentanţi legali, precum şi la cooptarea de noi asociaţi sau acţionari cu prilejul efectuării majorării de capital social de către noii reprezentanţi legali, asociaţi şi acţionari.

 ADICA, daca avem inscrise fapte de aceasta natura in cazierul fiscal, mai pe scurt:

- nu vom mai putea fi administratori intr-o noua firma;

- nu vom mai putea sa ne infiintam nici macar PFA-uri;

- nu vom mai putea cesiona actiuni sau parti sociale (noi cei care avem inscrise fapte in cazierul fiscal);

- nu vom mai putea coopta in firma noi asociati sau actionari.

 SCOATEREA DIN EVIDENTA A CAZIERULUI FISCAL

Conform art.7 din OG 75/2001 (1)Contribuabilii care au înscrise date în cazierul fiscal se scot din evidenţă dacă se află în următoarele situaţii:

 a) faptele pe care le-au săvârşit nu mai sunt sancţionate de lege;

b) a intervenit reabilitarea de drept sau judecătorească constatată prin hotărâre judecătorească;

c) nu au mai săvârşit fapte de natura celor prevăzute la art. 2 într-o perioadă de 5 ani de la data rămânerii definitive a actului prin care au fost sancţionate aceste fapte;

d)decesul, respectiv radierea contribuabilului.

(2) În cazul în care în cazierul fiscal al contribuabililor aflaţi în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) există şi alte menţiuni cu privire la alte fapte, se şterg numai menţiunile care impun scoaterea din evidenţă

 

DE ASEMENEA, ATENTIE SI LA ART.10 SI 11

 10.(1) Contribuabilii care figureaza in evidenta cazierului fiscal pot cere rectificarea datelor inscrise, daca acestea nu corespund situatiei reale ori inregistrarea lor nu s-a facut cu respectarea dispozitiilor legale.

(2) Cererea de rectificare, insotita de acte doveditoare, se adreseaza unitatii fiscale care a emis certificatul de cazier fiscal.

(3) Organele fiscale vor comunica contribuabililor modul de solutionare a cererii de rectificare in termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia.

(4) Organele fiscale sunt obligate sa verifice sustinerile contribuabililor si, daca constata ca in cazierul fiscal s-a facut o inregistrare gresita, iau masuri de rectificare a datelor si comunica sau elibereaza un nou certificat de cazier fiscal in locul celui contestat.

(5) Certificatul de cazier fiscal eliberat in conditiile alin. (4) este scutit de taxa de timbru.

Art. 11.

(1) Contribuabilii carora li s-a respins cererea de rectificare pot introduce contestatie in termen de 30 de zile de la comunicare. Contestatia se poate introduce si in cazul in care eroarea inregistrarii in cazierul fiscal nu se datoreaza organelor fiscale.

(2) Contestatia se solutioneaza de catre tribunal, Sectia de contencios administrativ in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau sediul contribuabilii, fara procedura prealabila.

(3) Contestatia este scutita de taxa de timbru.

(4) Hotararea prin care se solutioneaza contestatia este definitiva si irevocabila.

(5) In caz de admitere a contestatiei instanta va trimite o copie de pe hotararea organului fiscal in vederea rectificarii cazierului fiscal.

 

———————————————————————————————-

Legislatia relevanta

 

Ordonanta 75/2001 rep. privind organizarea cazierului fiscal:

 

Art. 1.

In scopul prevenirii si combaterii evaziunii fiscale, precum si in scopul intaririi administrarii impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat se organizeaza cazierul fiscal al contribuabililor ca mijloc de evidenta si urmarire a disciplinei financiare a contribuabililor.

Art. 2.

In cazierul fiscal se tine evidenta persoanelor fizice si juridice, precum si a asociatilor, actionarilor si reprezentantilor legali ai persoanelor juridice, care au savarsit fapte sanctionate de legile financiare, vamale, precum si cele care privesc disciplina financiara, denumiti in continuare contribuabili.

Art. 3.

(1) Cazierul fiscal se organizeaza de Ministerul Finantelor Publice la nivel central si la nivelul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si al Directiei generale de administrare a marilor contribuabili.

(2) La nivelul Ministerului Finantelor Publice se organizeaza cazierul fiscal national, in care se tine evidenta contribuabililor de pe intregul teritoriu al Romaniei, iar la nivelul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, se organizeaza cazierul fiscal local, in care se tine evidenta contribuabililor care au domiciliul/sediul in raza teritoriala a acestora.

(3) Cazierul fiscal va fi gestionat atat la nivel national, cat si la nivelul organelor fiscale teritoriale printr-o structura specializata care se va constitui in acest sens prin regulamentul de organizare si functionare a Ministerului Finantelor Publice.

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (2), la nivelul Directiei generale de administrare a marilor contribuabili se organizeaza cazierul fiscal in care se tine evidenta contribuabililor mari cu sediul in municipiul Bucuresti si judetul Ilfov.

Art. 4.

(1) In cazierul fiscal se inscriu date privind:

a) sanctiuni aplicate contribuabililor pentru savarsirea faptelor prevazute la art. 2, ramase definitive si irevocabile potrivit prevederilor legale in vigoare;

 masuri de executare silita aplicate contribuabililor in legatura cu faptele prevazute la art. 2, ramase definitive si irevocabile potrivit prevederilor legale in vigoare.

(2) Inscrierea datelor in cazierul fiscal se face pe baza documentelor ramase definitive si irevocabile potrivit legislatiei in vigoare.

Art. 5.

Pana la ramanerea definitiva a documentelor prevazute la art. 4 Ministerul Finantelor Publice va organiza o evidenta separata, operativa pentru urmarirea derularii fazelor procedurale prevazute de lege. Datele sunt supuse secretului fiscal potrivit legii.

Art. 6.

(1) Inscrierea datelor prevazute la art. 4 se face in baza urmatoarelor documente:

a) extrasele de pe hotararile judecatoresti definitive, transmise de instantele judecatoresti Ministerului Finantelor Publice;

extrasele de pe deciziile de solutionare a contestatiilor ramase definitive prin neexercitarea cailor de atac;

c) actele/documentele intocmite de organele fiscale si vamale din subordinea Ministerului Finantelor Publice, ramase definitive, prin care se consemneaza datele si informatiile prevazute la art. 2 si 4;

d) actele ramase definitive ale altor organe competente sa constate faptele prevazute la art. 2 si sa aplice sanctiuni.

(2) In scopul completarii cazierului fiscal organele fiscale pot solicita Inspectoratului General al Politiei si unitatilor teritoriale ale acestuia extras de pe cazierul judiciar al contribuabililor care au savarsit faptele prevazute la art. 2.

(3) Documentele prevazute la alin. (2) se comunica in termen de 30 de zile de la data solicitarii acestora. Pentru aceste solicitari nu se percep taxe de timbru.

Art. 7.

(1) Contribuabilii care au inscrise date in cazierul fiscal se scot din evidenta daca se afla in urmatoarele situatii:

a) faptele pe care le-au savarsit nu mai sunt sanctionate de lege;

 a intervenit reabilitarea de drept sau judecatoreasca constatata prin hotarare judecatoreasca;

c) nu au mai savarsit fapte de natura celor prevazute la art. 2 intr-o perioada de 5 ani de la data ramanerii definitive a actului prin care au fost sanctionate aceste fapte;

d) decesul, respectiv radierea contribuabilului.

(2) In cazul in care in cazierul fiscal al contribuabililor aflati in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) lit. a),  si c) exista si alte mentiuni cu privire la alte fapte, se sterg numai mentiunile care impun scoaterea din evidenta.

Art. 8.

(1) Prezentarea certificatului de cazier fiscal este obligatorie in urmatoarele situatii:

a) la infiintarea societatilor comerciale de catre asociati, actionari si reprezentantii legali desemnati;

 la solicitarea inscrierii in Registrul asociatiilor si fundatiilor, a asociatiilor si fundatiilor, de catre asociatii sau membrii fondatori ai acestora;

c) la autorizarea exercitarii unei activitati independente de catre solicitanti.

(2) Persoanele fizice si juridice straine care nu sunt inregistrate fiscal in Romania si se afla in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) nu au obligatia sa prezinte certificatul de cazier fiscal, fiind suficienta declaratia autentica pe propria raspundere a persoanei fizice sau a reprezentantului persoanei juridice, dupa caz, din care sa rezulte ca nu au datorii fiscale.

(3) Judecatorul delegat, instantele si organele competente nu dispun, respectiv nu autorizeaza desfasurarea de activitati in formele mentionate la alin. (1), in cazul in care in cazierul fiscal exista inscrise fapte de natura penala.

(4) Certificatele de cazier fiscal se vor elibera dupa 6 luni de la data intrarii in vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante.

(5) La solicitarea motivata a organelor de urmarire penala si a instantelor judecatoresti Ministerul Finantelor Publice va furniza informatii din cazierul fiscal al contribuabililor aflati in curs de urmarire sau de judecata.

(6) In baza acordurilor fiscale internationale Ministerul Finantelor Publice poate furniza autoritatilor fiscale competente din statele partenere, la cerere, informatii din cazierul fiscal al contribuabililor.

Art. 9.

(1) Certificatul de cazier fiscal este valabil 15 zile de la data emiterii si numai in scopul in care a fost eliberat.

(2) Eliberarea certificatului de cazier fiscal se face in termen de 10 zile lucratoare de la data solicitarii eliberarii.

(3) Pentru eliberarea certificatului de cazier fiscal se percepe o taxa in suma de 50.000 lei.

(4) La cerere, pentru situatii de urgenta, certificatul de cazier fiscal poate fi eliberat in 5 zile lucratoare, cu plata unei taxe in suma de 200.000 lei.

(5) Taxele prevazute la alin. (3) si (4) se fac venit la bugetul de stat.

Art. 10.

(1) Contribuabilii care figureaza in evidenta cazierului fiscal pot cere rectificarea datelor inscrise, daca acestea nu corespund situatiei reale ori inregistrarea lor nu s-a facut cu respectarea dispozitiilor legale.

(2) Cererea de rectificare, insotita de acte doveditoare, se adreseaza unitatii fiscale care a emis certificatul de cazier fiscal.

(3) Organele fiscale vor comunica contribuabililor modul de solutionare a cererii de rectificare in termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia.

(4) Organele fiscale sunt obligate sa verifice sustinerile contribuabililor si, daca constata ca in cazierul fiscal s-a facut o inregistrare gresita, iau masuri de rectificare a datelor si comunica sau elibereaza un nou certificat de cazier fiscal in locul celui contestat.

(5) Certificatul de cazier fiscal eliberat in conditiile alin. (4) este scutit de taxa de timbru.

Art. 11.

(1) Contribuabilii carora li s-a respins cererea de rectificare pot introduce contestatie in termen de 30 de zile de la comunicare. Contestatia se poate introduce si in cazul in care eroarea inregistrarii in cazierul fiscal nu se datoreaza organelor fiscale.

(2) Contestatia se solutioneaza de catre tribunal, Sectia de contencios administrativ in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau sediul contribuabilii, fara procedura prealabila.

(3) Contestatia este scutita de taxa de timbru.

(4) Hotararea prin care se solutioneaza contestatia este definitiva si irevocabila.

(5) In caz de admitere a contestatiei instanta va trimite o copie de pe hotararea organului fiscal in vederea rectificarii cazierului fiscal.

Art. 12.

Nerespectarea prevederilor prezentei ordonante de catre functionarii publici din cadrul structurilor specializate ale Ministerului Finantelor Publice, imputerniciti sa exercite atributii legate de gestionarea cazierului fiscal, atrage raspunderea administrativa, disciplinara, civila sau penala, dupa caz.

Art. 13.

Prezenta ordonanta intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a legii de aprobare a acesteia si se aplica faptelor constatate prin acte incheiate incepand cu aceasta data, chiar daca faptele au fost savarsite in perioade anterioare intrarii in vigoare a prezentei ordonante, daca la acel moment ele au fost comise cu nerespectarea prevederilor legale in vigoare la acea data.

Art. 14.

(1) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante Guvernul va aproba norme metodologice prin care se vor stabili faptele care se vor inscrie in cazierul fiscal al contribuabilului, procedura de solicitare si de eliberare a certificatului de cazier fiscal si a informatiilor din cazierul fiscal.

(2) Procedura de eliberare a certificatului de cazier fiscal, a carui prezentare este obligatorie la infiintarea societatilor comerciale pentru persoanele prevazute la art. 8 alin. (1), va fi convenita prin protocol incheiat intre Ministerul Finantelor Publice – Agentia Nationala de Administrare Fiscala si Ministerul Justitiei – Oficiul National al Registrului Comertului, pana la data de 31 martie 2004.

Art. 15.

Modelul formularisticii necesare pentru solicitarea si comunicarea datelor inscrise in cazierul fiscal, modul de organizare, gestionare si acces la informatiile din cazierul fiscal se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.

 

 

Semnatura electronica, obligatorie de anul acesta

De la inceputul anului 2011, toate contributiile sociale si impozitele datorate statului sunt platite printr-o declaratie unica transmisa si online. Pentru ca aceasta declaratie unica sa fie valabila, este nevoie de o semnatura electronica al carei pret de achizitie este de aproximativ 200 lei.

Achizitionarea acestui certificat electronic mai poate fi amanata pana la 1 iulie 2011 cand declaratia unica nu va mai putea fi depusa si pe suport de hartie, ci doar online. Semnatura electronica certifica autenticitatea persoanei care trimite documentul online si reprezinta echivalentul semnaturii olografe in varianta electronica.

Mai exact, semnatura electronica reprezinta un pachet de date de identificare a utilizatorului in momentul in care acesta transmite online declaratia unica sau alte documente importante in sistem electronic.

Certificatele electronice sunt eliberate doar de catre firmele autorizate care pot fi gasite AICI.

Pachetul pe care orice contribuabil va fi obligat sa il cumpere de la societatea furnizoare contine un certificat calificat, un dispozitiv securizat pentru crearea semnaturii, precum si o aplicatie software pentru semnarea electronica a oricarui tip de fisier. In afara de transmiterea declaratiei unice online, semnatura electronica mai poate fi folosita si pentru licitatii prin Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP), precum si pentru accesarea altor servicii online oferite de institutiile statului. Semnatura se reinnoieste dupa un an in schimbul unei sume de aproximativ 100 lei.

Potrivit Ministerului Finantelor, obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate se vor declara utilizand Declaratia unica- formularul 112, incepand cu obligatiile determinate in baza veniturilor aferente lunii ianuarie 2011.

 

Preiau firme cu datorii?!

Aveti o firma pe care vreti sa o vindeti…si e criza si nu e nimeni interesat de tranzactie…dar vreti sa o vindeti, chiar daca are si datorii….exista solutii?

Ei bine, inainte de a apela la celebrele anunturi  “Preaiu firme cu datorii”,cititi si randurile scrise de Florin Cojocaru pe Money.ro despre acest subiect:

“Sunt de mai mulţi ani pe piaţă dar în această perioadă de criză au devenit hiperactivi. Par oneşti sau inconştienţi dar, în realitate, sunt nişte persoane foarte calculate pâna la limita cinismului care nu ezită să se folosească de categoriile sociale cele mai defavorizate pentru câştigul lor imediat.

Vorbim despre aşa zisul “cumpărător de firme” cel care împânzeşte rubricile de mica publicitate din ziare şi de pe net cu anunţuri de genul „preiau firme cu datorii, la bugetul statului, bănci, leasing, furnizori, prin Registrul Comerţului. Se preia întreaga contabilitate, se schimbă şi domiciliul fiscal”. Potrivit Antitepari.ro cei care postează un astfel de anunţ sunt avocaţi/jurişti, consultanţi fiscali dar şi mari firme de avocatură.

Aceşti “oameni de bine” nu cumpără deloc firmele cu probleme. Din contră, acei administratori care vor să scape de societate plătesc un comision consultantului, care variază de la câteva sute la mii de euro, în funcţie de ce datorii are firma. Mai mult decât atât, proprietarul trebuie să ştie că vânzarea firmei nu-l exonerează de răspundere dacă a încălcat legea în perioada în care a deţinut firma deci stă cu sabia lui Damocles asupra capului aşteptând să-i calce pragul inspectorii Fiscului.

Tranzacţiile sunt absolut legale şi se desfăşoară, de obicei, după următorul tipar: administratorii/asociaţii unei firme care are datorii sau care are alte probleme de nerespectare a legii (nu a depus declaraţii fiscale, bilanţuri etc) contactează consilierul (cel cu anunţul), îi achită comisionul convenit, iar apoi, la Registrul Comerţului, firma este cesionată către un „boschetar”. Continuarea aici

Despre vanzare firme am mai scris aici si aici

 

Client in faliment!…Ce facem cu creantele fata de acesta?

In contextul economic actual, neincasarea creantelor a devenit o problema tot mai stringenta. Multi clienti se afla in stare de faliment, nemaiputand sa-si onoreze datoriile. Cum procedam cu aceste creante? Pierderile inregistrate in contabilitate din cauza scoaterii din evidenta a creantelor incerte sunt deductibile la calculul profitului impozabil? In ce conditii se pot constitui provizioane? Cum procedam cu creanta neincasata, din punctul de vedere al TVA? Cum se inregistreaza in contabilitate creantele incerte?

1. Din punctul de vedere al impozitului pe profit

1.1. Pierderi din scoaterea din evidenta a creantelor incerte

Pentru determinarea profitului deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.

Sunt considerate cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:

1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judeca toresti;

2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;

3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;

4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.

Dificultatile financiare majore care afecteaza intregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi.

Nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele prezentate.

Daca scoatem din evidenta clientii neincasati suntem obligati sa comunicam in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz.

1.2. Constituirea de provizioane

Nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion.

Creantele inregistrate inainte de 1 ianuarie 2004

Provizioanele constituite pentru creantele asupra clientilor, inregistrate inainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile in situatia in care creantele respective indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) nu sunt garantate de alta persoana;

b) sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata;

c) au fost incluse in veniturile impozabile;

d) creanta este detinuta asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschisa procedura falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;

e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creanta respectiva.

Creantele inregistrate in perioada 1 ianuarie 2004 – 1 ianuarie 2007

Provizioanele constituite pentru creantele asupra clientilor, inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile in limita unui procent de 30%, din valoarea creantelor asupra clientilor, daca, pentru creantele respective, sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;

b) nu sunt garantate de alta persoana;

c) sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata;

d) au fost incluse in veniturile impozabile.

Creantele inregistrate dupa 1 ianuarie 2007

Provizioanele constituite pentru creantele asupra clientilor, inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007, sunt deductibile in limita unui procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor daca, pentru creantele respective, sunt indeplinite cumulativ urma toarele conditii:

a) creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;

b) nu sunt garantate de alta persoana;

c) sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata;

d) au fost incluse in veniturile impozabile.

Mecanismul provizionului

Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata sau inregistrarea acesteia pe cheltuieli.

In cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora.

Valoarea provizioanelor pentru creantele asupra clientilor este luata in considerare la determinarea profitului impozabil in trimestrul in care sunt indeplinite conditiile de deductibilitate si nu poate depasi valoarea acestora, inregistrata in contabilitate in anul fiscal curent sau in anii anteriori.

Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit

2. Din punctul de vedere al TVA

Ajustarea bazei de impozitare

Baza de impozitare se reduce in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului.

Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila.

Ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este permisa numai in situatia in care data declararii falimentului beneficiarilor a intervenit dupa data de 1 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile emise inainte de aceasta data, daca contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate ori taxa pe valoarea adaugata aferenta consemnata in aceste facturi nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului.

Etapele ajustarii

In vederea ajustarii bazei de impozitare se parcurg urmatoarele etape:

* se va emite factura de ajustare cu valori inscrise cu semnul minus, deoarece baza de impozitare se reduce.

Aceasta factura nu va fi transmisa si beneficiarului aflat in stare de faliment;

* se va evidentia factura emisa in jurnalul de vanzari prin inscrierea cu semnul minus a valorii totale, delimitata prin cele doua elemente de identificare, respectiv baza de impozitare si TVA colectata aferenta;

* se va raporta operatiunea la randul 15 din decontul de TVA in baza jurnalului pentru vanzari.

La acest rand se evidentiaza sumele rezultate din corectarea informatiilor din deconturile anterioare, precum si orice alte sume rezultate din regularizarile datorate unor evenimente care determina modificarea datelor declarate initial.

Articol preluat din Newsletterul Taxe si Impozite Actual nr. 43/ aprilie 2010

 

Vladescu anunta impozitarea cu 16 procente a drepturilor de autor si a altor venituri

Ministrul Finantelor anunta impozitarea cu 16% a veniturilor din drepturi de autor, activitati bursiere, a dobanzii produse de depozitele bancare, a persoanelor fizice autorizate, a contractelor de mandate, relateaza “Gandul” citand un interviu acordat de Sebastian Vladescu pentru “Stirile Pro TV”.

“Vladescu a anuntat în interviu si largirea bazei de impozitare, prin impozitarea cu 16 procente a veniturilor din drepturi de autor, a veniturilor din activitati bursiere, a dobanzii produse de depozitele bancare, a persoanelor fizice autorizate, a contractelor de mandate etc. Intrebat de reporterul Pro TV daca toate aceste categorii vor fi impozitate, Vladescu a raspuns succint: “Toate”. Impozitarea va fi aplicata de la 1 iunie sau, cel tarziu, de la 1 iulie 2010″, se arata în articolul publicat de “Gandul”.

Ministrul Finantelor spune, potrivit sursei citate, ca, daca va da dreptate celor nemultumiti de reducerile salariale, Justitia îsi asuma riscul intrarii Romaniei în incapacitate de plata.

Vladescu a explicat pentru “Stirile Pro TV”, citate de “Gandul” ca metoda legala de reducere a salariilor bugetarilor si pensiilor va fi ordonanta de urgenta: “Calea legala de a reduce este exact calea prin care au fost marite. Daca un act normativ a putut sa mareasca salariile un act normativ de aceeasi putere legislativa va reduce salariile”.

La final, Vladescu si-a exprimat speranta ca TVA si cota unica vor fi “salvate”: “In momentul de fata cred ca aceasta optiune pe care am avut-o este cea care ne garanteaza ca, în conditii economice normale nu vom fi nevoiti sa majoram taxele. Ceea ce se întampla în lume astazi este îngrijorator si nu cred ca cineva poate sa faca astazi evaluari exacte despre ceea ce va fi economia lumii în anul 2011. E evident ca economia lumii este mult mai tulbure decat ne-am dori, dar ceea ce în mod clar dorim este sa mentinem actuala structura de taxe si impozite”.

Sursa Mediafax

 

 

Guvernul amana pentru 2011 introducerea forfetarului. Ramane impozitul minim.

FMI nu accepta inlocuirea impozitului minim, care aduce incasari certe, cu venituri greu de estimat din impozitul forfetar.

Barurile, restaurantele, taximetristii, micii hotelieri, frizerii si coafezele sau atelierele de reparatii si spalatoriile scapa anul acesta de “amenintarea” impozitului forfetar mult-discutat in ultimele doua luni, Guvernul intentionand sa continue pana in 2011 aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri introdus la 1 mai 2009, afirma surse oficiale.

Motivul principal: impozitul minim s-a dovedit o sursa certa de venituri la buget, fiind estimat sa contribuie cu 0,6% din incasarile pe acest an, in timp ce contributia impozitului forfetar se dovedeste greu de cuantificat, iar FMI nu accepta incertitudini suplimentare la capitolul venituri.

Statul miza anul trecut pe incasari de 355 mil. lei (84 mil. euro), respectiv de 0,2% din veniturile totale, in urma introducerii impozitului minim, insa veniturile incasate in cele opt luni de aplicare au fost duble, de circa 700 mil. lei (166 mil. euro). Ca atare, pentru anul acesta, bugetul mizeaza pe circa 1 mld. lei (240 mil. euro).

Impozitul minim, introdus in urma cu aproape un an la presiunea Fondului pentru obtinerea unor incasari suplimentare la buget si eliminarea firmelor inactive, a fost un…cititi continuarea in editia online Zf.ro

Sursa Zf.ro