Erasmus pentru Tineri Întreprinzători


Erasmus pentru tineri întreprinzători este un nou program european de schimburi care are drept scop dobândirea abilităţilor relevante în vederea managerierii de IMM-uri prin realizarea de mobilităţi de lucru într-o Firmă Gazdă din altă ţară a UE alături de un întreprinzător cu experienţă.

Erasmus pentru Tinerii Întreprinzători oferă:

– On-the-job-training pentru noii/tinerii întreprinzători şi viitorii întreprinzători într-un IMM în altă parte în UE, cu scopul de a facilita un start de succes şi dezvoltarea ideilor de afaceri ale acestora;

– Oportunitatea pentru noii/tinerii întreprinzători de a lucra şi de a învăţa de la un întreprinzător cu experienţă într-o perioadă de până la 6 luni;

– Schimburi de experienţă şi de informaţii între noii/tinerii întreprinzători şi întreprinzătorii cu experienţă;

– Facilitarea accesului la pieţe noi şi potenţiali parteneri de afaceri;

– Networking între oamenii de afaceri şi IMM-uri;

– Întreprinzătorii cu experienţă au oportunitatea de a dezvolta noi relaţii comerciale şi de a afla mai multe despre oportunităţi într-o altă ţară a UE.

Cum funcţionează:

Programul este finanţat de către Comisia Europeană şi este operaţional pe tot teritoriul UE cu ajutorul a peste 100 de Organizaţii Intermediare locale, regionale sau naţionale, competenţe în sprijinirea întreprinderilor şi a întreprinzătorilor. Activităţile Organizaţiilor Intermediare sunt coordonate la nivel european de către EUROCHAMBRES, Asociaţia Europeană a Camerelor de Comerţ şi Industrie, care acţionează ca Support Office. Erasmus pentru tineri întreprinzători este, mai presus de toate, o relatie business to business. Noii/tinerii întreprinzători călătoresc la întreprinzători cu experienţă în altă ţară din UE şi lucrează alături de ei pentru o perioadă de 1-6 luni. Potrivirea Noului/Tânărului Întreprinzător cu Firma Gazdă o realizează Organizaţia Intermediară.

Activităţile Noului/Tânărului Întreprinzător pe perioada mobilităţii pot include:

– Shadowing un întreprinzător gazdă

– Cercetarea pieţei şi dezvoltarea de noi oportunităţi de afaceri;

– Dezvoltare de proiect, inovare;

– Înţelegerea finanţărilor pentru IMM-uri;

– Branding, vânzări şi marketing pentru Firma Gazdă;

– Lucrul pe proiecte concrete de la una sau mai multe dintre domeniile menţionate mai sus.

Cine poate participa în program?

New entrepreneurs (NE) : Noii/Tinerii întreprinzători sunt persoanele decise să înfiinţeze propria afacere sau au început deja propria afacere în ultimii trei ani. Afacerea poate fi în orice domeniu. Pentru a participa în program, tinerii trebuie să demonstreze o bază solidă educaţională şi o idee de afacere viabilă.

Host entrepreneurs (HE) : Host entrepreneurs/Firme Gazdă – sunt întreprinzători cu experienţă care deţin şi manageriază un IMM.

Prin acest program tinerii din România au posibilitatea să înveţe despre înfiinţarea şi managementul afacerii de la un întreprinzător cu experienţă din altă ţară a UE; să dezvolte conexiuni internaţionale şi cunoştinţe despre pieţele externe; să înţelegă cadrul de reglementare într-o altă ţară a UE. În acelaşi timp, firmele gazdă au accesul la noi competenţe şi cunoştinţe inovative furnizate de Noul Întreprinzător, prin dobândirea de cunostinţe despre pieţele externe, inclusiv contacte de afaceri, şi creşterea oportunităţilor de a internaţionaliza afacerea.

Toate informatiile utile sunt aici: www.erasmus-entrepreneurs.eu 

Reclame

Statul acordă posibilitatea unor firme de a plăti TVA la încasare


Firmele care execută proiecte din Programul naţional de dezvoltare a infrastructurii şi au atras credite garantate de stat sau Eximbank vor putea achita TVA la încasarea sumelor aferente lucrărilor realizate, prin derogare de la prevederile Codului Fiscal, potrivit unui proiect de OUG.

În nota de fundamentare a proiectului se arată că, potrivit Codului Fiscal, prestările de servicii care determină decontări sau plăţi succesive, cum sunt serviciile de construcţii-montaj, consultanţă, cercetare, expertiză şi alte servicii similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situaţii de lucrări, rapoarte de lucru şi alte documente similare, alte documente similare pe baza cărora se stabilesc serviciile efectuate sau, după caz, în funcţie de prevederile contractuale, la data acceptării acestora de către beneficiari.

Perioada de decontare nu poate depăşi un an, iar data la care sunt considerate efectuate serviciile constituie faptul generator pentru taxa pe valoarea adăugată.

„Având în vedere că pentru lucrările efectuate în cadrul Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2010, plata acestora va fi efectuată la acceptarea situaţiilor de lucrări de către beneficiari, respectiv la recepţia finală a lucrărilor , iar termenele de acceptare exced perioadei de un an prevăzută de Codul fiscal, pentru a nu obliga prestatorii să colecteze taxa pe valoarea adăugată înainte de recepţia finală a lucrărilor, prin prezentul proiect de Ordonanţă de urgenţă stabileşte că exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine ulterior faptului generator de taxă, respectiv la data încasării contrapartidei pentru respectivele lucrări”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă.

Sursa

Statul va plăti firmelor, lunar, câte 300 lei pentru fiecare ucenic angajat


Angajatorii vor primi de la stat câte 300 lei brut lunar pentru fiecare contract de ucenicie la locul de muncă pe care îl încheie cu tineri care au vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani.

Guvernul a adoptat un proiect de lege privind ucenicia la locul de muncă pentru a modifica legislaţia actuală, astfel încât să facă mai atractivă pentru angajatori ideea de a angaja tineri ucenici.

Astfel, angajatorul va încasa lunar câte 300 lei pentru fiecare ucenic angajat, banii fiindu-i acordaţi pe durata contractului de ucenicie la locul de muncă, care nu poate fi mai mare de trei ani şi mai mica de 12 luni.

„Angajatorul primeşte subvenţia de la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă”, a precizat ministrul Muncii, Ioan Botiş.

Banii vor fi alocaţi din bugetul asigurărilor pentru şomaj, efortul financiar preconizat fiind de 110.000 euro pentru 2011. Potrivit estimărilor guvernanţilor, anul viitor vor beneficia de aceste reglementări 1.500-1.800 de ucenici.

Modificarea legislativă s-a impus întrucât anul acesta programul nu a avut succes, angajatorii nefiind încurajaţi să angajeze tineri ucenici pentru că primeau o subvenţie de doar 250 lei şi erau obligaţi să le asigure locuinţă şi trei mese calde pe zi.

Astfel, deşi pentru 2010 era prevăzută în bugetul asigurărilor pentru şomaj o sumă de aproximativ 50.000 euro pentru acoperirea acestor subvenţii, de care să beneficieze 500 de persoane, numai câţiva angajatori au angajat ucenici, iar banii au rămas neutilizaţi.

Guvernul amana pentru 2011 introducerea forfetarului. Ramane impozitul minim.


FMI nu accepta inlocuirea impozitului minim, care aduce incasari certe, cu venituri greu de estimat din impozitul forfetar.

Barurile, restaurantele, taximetristii, micii hotelieri, frizerii si coafezele sau atelierele de reparatii si spalatoriile scapa anul acesta de „amenintarea” impozitului forfetar mult-discutat in ultimele doua luni, Guvernul intentionand sa continue pana in 2011 aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri introdus la 1 mai 2009, afirma surse oficiale.

Motivul principal: impozitul minim s-a dovedit o sursa certa de venituri la buget, fiind estimat sa contribuie cu 0,6% din incasarile pe acest an, in timp ce contributia impozitului forfetar se dovedeste greu de cuantificat, iar FMI nu accepta incertitudini suplimentare la capitolul venituri.

Statul miza anul trecut pe incasari de 355 mil. lei (84 mil. euro), respectiv de 0,2% din veniturile totale, in urma introducerii impozitului minim, insa veniturile incasate in cele opt luni de aplicare au fost duble, de circa 700 mil. lei (166 mil. euro). Ca atare, pentru anul acesta, bugetul mizeaza pe circa 1 mld. lei (240 mil. euro).

Impozitul minim, introdus in urma cu aproape un an la presiunea Fondului pentru obtinerea unor incasari suplimentare la buget si eliminarea firmelor inactive, a fost un…cititi continuarea in editia online Zf.ro

Sursa Zf.ro

Lista serviciilor pentru care se va plăti impozit forfetar


EXCLUSIV pe Mediafax.ro

Transportul cu taxiuri, spălătoriile auto şi interpretarea artistică se numără printre activităţile introduse într-o listă ce cuprinde 28 de servicii pentru care se va plăti impozit forfetar, potrivit unui nou proiect, în care nu mai figurează touroperatorii sau centrele de fitness.

Alte servicii nou introduse, clasificate după codul CAEN, pentru care se va plăti impozit forfetar sunt:

  • vulcanizările
  • transporturile urbane, suburbane şi metropolitane de călători
  • alte transporturi terestre de călători
  • activităţi de întreţinere peisagistică
  • activităţi suport pentru interpretare artistică (spectacole)
  • activităţi de creare artistică
  • activităţi de gestionare a sălilor de spectacole şi alte activităţi de servicii

Activităţile menţionate sunt incluse într-un proiect de lucru al Guvernului privind modificarea Codul Fiscal şi introducerea impozitul forfetar, obţinut de MEDIAFAX.

Printre domeniile care au fost iniţial incluse în listă şi au fost ulterior eliminate se numără repararea calculatoarelor şi a echipamentelor de comunicaţii, repararea ceasurilor şi a bijuteriilor, bâlciurile şi parcurile de distracţii.

Astfel, în noua listă a serviciilor propuse pentru impozitul forfetar mai sunt incluse:

  • întreţinerea şi repararea autovehiculelor (vulcanizări)
  • hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare
  • facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată
  • parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere şi alte servicii de cazare

De asmenea, impozitul forfetar se va aplica şi pentru:

  • restaurante
  • firme prestatoare de servicii în alimentaţie (catering) pentru evenimente
  • alte activităţi de alimentaţie
  • baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor
  • alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică
  • repararea dispozitivelor de uz gospodăresc şi a echipamentelor pentru casă şi grădină
  • repararea încălţămintei şi a articolelor din piele
  • repararea mobilei şi a furniturilor casnice
  • repararea ceasurilor şi a bijuteriilor
  • repararea articolelor de uz personal şi gospodăresc
  • spălarea şi curăţarea (uscată) articolelor textile şi a produselor din blană
  • coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare
  • activităţi de pompe funebre şi similare
  • activităţi de întreţinere corporală şi alte activităţi de servicii

În proiectul Guvernului este prezentată şi modalitatea de calcul pentru stabilirea impozitului forfetar în cazul categoriilor „Restaurante, baruri cafenele”, şi „Hoteluri şi alte facilităţi de cazare”.

În cazul primei categorii, firmele prestatoare vor plăti o sumă care creşte odată cu rangul localităţii unde se află restaurantul şi a suprafeţei totale utile.

Cel mai mic impozit forfetar, de 2.000 de lei, va fi plătit pentru localurile de la sat care nu au o suprafaţă utilă mai mare de 10 metri pătraţi.

Proprietarul unui bar cu o suprafaţă de 20 de metri pătraţi, tot dintr-un sat, va plăti 3.400 de lei. Suma maximă pentru un astfel de local situat la sat poate ajunge, pentru o suprafaţă de 240 de metri pătraţi, la 34.200 de lei pe an.

Pentru cafenelele, barurile sau restaurantele situate în comune, suma minimă plătită pentru o suprafaţă de maxim 10 metri pătraţi va fi de 2.300 de lei, în timp ce impozitul maxim pentru o suprafaţă totală utilă de 240 de metri pătraţi ajunge la 34.500 de lei.

La oraş, impozitul variază, conform aceloraşi parametri, între 2.900 de lei şi 34.800 de lei.

În cazul municipiilor, impozitul este diferenţiat pe patru zone, astfel că o firmă care îşi desfăşoară activitatea într-o zonă de tip A (centrală -n.r.) va plăti un impozit anual între 8.900 de lei şi 41.100 de lei.

La categoria „Hoteluri şi alte facilităţi de cazare”, impozitul forfetar este calculat în funcţie de numărul de camere autorizate şi numărul de stele sau margarete.

Astfel, impozitul anual se calculează înmulţind 1.226 lei cu numărul de camere şi cu un coeficient care porneşte de la 0,5 pentru locaţiile de o stea şi creşte cu 0,25 unităţi, până la 1,5 pentru cele de cinci stele.

Pentru hotelurile şi pensiunile cu o singură stea, valoarea impozitului este de 613 lei înmulţit cu numărul de camere, pentru cele cu două stele/margarete ajunge la 919,5 lei înmulţit cu numărul de camere, iar cele de cinci stele/margarete vor trebui să achite o sumă echivalentă cu 1.839 de lei înmulţit cu numărul de camere.

Proiectul nu precizează clar nivelul minim al veniturilor anuale sub care se plăteşte impozit forfetar, în documentul de lucru fiind specificată condiţia ca veniturile să nu depăşească „35.000 (100.000) euro”.

Documentul mai arată că impozitul forfetar se va declara şi plăti trimestrial, în sumă de o pătrime din impozitul forfetar anual, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează impozitul.

Premierul Emil Boc declara la finele anului trecut că prima sarcină a actualului ministru de Finanţe a fost să regândească impozitul minim aplicat firmelor prin reorientarea şi restrângerea acestuia spre acele domenii unde evaziunea fiscală nu poate fi altfel combătută, cum ar fi industria hotelieră şi restaurantele.

Sursa : Mediafax.ro

Impozit forfetar pentru venituri de sub 35.000 de euro


Impozitele totale datorate de firme pot sa ajunga chiar la 30% din profitul brut, aproape dublu fata de cota de 16%, daca au avut anul trecut o situatie financiara oscilanta de la un trimestru la altul, trecand de regimul de impozitare a profitului la impozit minim.

Astfel, aceste companii sunt in situatia de a plati impozitul pe profit de 16% si impozitul minim, insa sumele platite in plus nu se pot regulariza la final de an, iar companiile nu si le pot recupera.

„Problema apare in cazul firmelor care au avut pe parcursul anului trecut o situatie financiara oscilanta, trecand de la profit la pierdere si invers.

Daca anul trecut au avut pierderi, au platit, impozit minim. Cand au trecut pe profit au platit impozit pe profit. Impozitul minim nu se deduce la regularizarea finala din impozitul pe profit platit. Se plateste in plus. Sarcina fiscala poate sa ajunga la o cota de impozit de 30%”, a explicat Luminita Ristea, managing partner Nexia.

Ea a precizat ca daca firmele au inregistrat pe parcursul anului doar profit sau daca au avut doar pierdere nu apar probleme.

Impozitul minim a fost introdus in aprilie 2009, fiind contestat de majoritatea oamenilor de afaceri.

Ministerul Finantelor a elaborat un proiect de lege pentru inlocuirea impozitului minim cu un impozit forfetar.

Transportul cu taxiuri, spalatoriile auto si interpretarea artistica se numara printre activitatile introduse intr-o lista ce cuprinde 28 de servicii pentru care se va plati impozit forfetar, potrivit unui nou proiect, in care nu mai figureaza tour operatorii sau centrele de fitness, potrivit Mediafax.

Impozitul forfetar se va declara si plati trimestrial, in suma de o patrime din impozitul forfetar anual, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se datoreaza impozitul.

„Daca anul trecut au avut pierderi, au platit impozit minim. Cand au trecut pe profit, au platit impozit pe profit. Impozitul minim nu se deduce la regularizarea finala din impozitul pe profit platit”, spune Luminita Ristea, managing partner Nexia.

Sursa : ZF

Programe 2010


Datele orientative privind lansarile de  programe nationale 2010 de la A.I.P.P.I.M.M. (adica Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri) sunt aici

P.S. 1: am sa urmaresc in special Programul Start

P.S. 2: in 2009 , am scris despre acest program aici