Ghidul solicitantului pentru micro-întreprinderi în mediul rural

Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală a lansat, în versiunea spre consultare publică, Ghidul solicitantului “Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi” Măsura 312.

Programul este finanţat de UE şi Guvernul României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

MĂsura 312 se încadreaza în Axa III – „Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” şi are ca obiectiv general dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale.

Obiectivele specifice se referă la:

1.Crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural;

2.Creşterea valorii adăugate în activităţi non-agricole;

3.Crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală, prestate de către micro-întreprinderi.

Obiectivele operaţionale se referă la:

1. Crearea de micro-întreprinderi, precum şi dezvoltarea celor existente în sectorul nonagricol

în spaţiul rural;

2. Încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri şi femei;

3. Încurajarea activităţilor meşteşugăreşti şi a altor activităţi tradiţionale;

4. Reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură.

Contribuţia publică a Guvernului României, aferentă măsurii 312 prin FEADR, este de 20%, iar contributia Uniunii Europene – 80%.

Ghidul Solicitantului este un material de informare tehnică a potenţialilor beneficiari ai FEADR şi constituie un suport informativ complex pentru întocmirea proiectului conform cerinţelor specifice ale PNDR. Acest document nu este opozabil actelor normative naţionale şi comunitare.

Ghidul Solicitantului prezintă regulile pentru pregătirea, întocmirea şi depunerea proiectului de investiţii, precum şi modalitatea de selecţie, aprobare şi derulare a proiectului. De asemenea, conţine lista indicativă a tipurilor de investiţii pentru care se acordă fonduri nerambursabile, documentele, avizele şi acordurile pe care trebuie să le prezinte solicitanţii, modelul

Cererii de Finanţare, al Studiului de Fezabilitate şi al Memoriului justificativ, al Contractului de Finanţare, precum şi alte informaţii utile realizării proiectului şi completării corecte a documentelor. Întrucât Ghidul Solicitantului, precum şi documentele anexate pot suferi rectificări din cauza actualizărilor legislative naţionale şi comunitare sau procedurale, varianta actualizată se publică pe pagina de internet www.apdrp.ro

Ghidul prezintă Măsura 312, cu detalii despre:

– potenţialii beneficiari de fonduri nerambursabile prin această măsură;

– condiţii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului;

– tipuri de investiţii şi lista indicativă a cheltuielilor eligibile, precum şi cheltuielile neeligibile;

– intensitatea sprijinului, exprimată prin valoarea maximă a a fondurilor nerambursabile;

– criteriile de selecţie a proiectului.

In vederea accesării fondurilor, Ghidul vine cu precizări privind completarea, depunerea şi verificarea dosarului pentru cererea de finanţare, contractarea fondurilor, Achiziţiile şi efectuarea plăţilor.

În materialul pus la dispoziţie de Autoritatea de Management sunt, de asemenea, incluse documentele necesare redactării cererii de finanţare şi este prezentată lista formularelor disponibile aflate pe site-ul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi pescuit (APDRP).

Sursa: www.apdrp.ro

 

Bani de la UE pentru afaceri agricole

500 de tineri fermieri au primit anul trecut pana la 25.000 de euro, bani pusi la bataie de Uniunea Europeana pentru crearea de noi businessuri agricole, dar doar trei din zece au pornit o afacere de la zero in agricultura, restul preferand sa isi extinda businessul sau sa il modernizeze.

Astfel, daca initial programul „celor 25.000 de euro pentru tineri” era gandit pentru a-i determina pe acestia sa se intoarca la sat, potrivit unui sondaj realizat de ZF in randul celor care au luat finantare, majoritatea sunt mici antreprenori care au deja afaceri in agricultura in zonele rurale si nicidecum tineri care renunta la jobul din oras pentru a lucra pamantul la tara.

Metoda de obtinere a banilor este simpla – chiar daca finantarea de la UE nu acopera integral o investitie intr-o ferma, marele avantaj este ca suma de pana la 25.000  de euro nu trebuie data inapoi. In plus, fermierul trebuie doar sa demonstreze in trei ani ca a investit cel putin 30% din aceasta suma in agricultura.

Asa se face ca multi agricultori sub 40 de ani, care aveau deja afaceri in acest sector, au preferat sa solicite acest ajutor decat sa faca rost de bani de la banci pentru investitii in modernizarea fermelor, ca mai apoi sa primeasca deconturile de la UE.

Acest traseu trebuie parcurs pentru oricare alta masura de finantare europeana pentru dezvoltare rurala.

„Principalul obiectiv al acestei masuri este cresterea numarului de tineri agricultori care incep pentru prima oara o activitate agricola ca sefi de exploatatii si incurajarea tinerilor fermieri de a realiza investitii”, spun reprezentantii Ministerului Agriculturii.

De cealalta parte, datele arata ca proiectul ajuta mai ales companiile carora le-au fost respinse alte dosare fiind considerate nefinantabile pe alte masuri decat persoanele fizice care doresc sa isi inceapa o afacere in agricultura, principalul scop al autoritatilor.

Bani pentru lubenita, cartofi si ceapa

„Am vrut sa imi cumpar un tractor, un plug si un disc. Mi-am creat o firma pentru a aplica pe Masura 121, care permite modernizarea exploatatiilor agricole (masura care are alocata una dintre cele mai importante sume- aproape 885 mil. euro – n. red.), dar mi-am dat seama ca nu voi avea bani si nici nu voi obtine o cofinantare din partea unei banci pentru a face mai intai investitia, ca apoi sa imi fie decontata jumatate din suma de la UE. Asa mi-a venit ideea sa aplic pe aceasta masura. Banii, chiar daca sunt mai putini, sunt nerambursabili, nu trebuie decat sa ii iei si sa investesti cel putin 30% in modernizarea fermei”, explica Nicolae Silvasi.

Silvasi este unul dintre cei 500 de fermieri caruia i s-a acceptat proiectul pentru achizitia de utilaje pentru restructurarea si modernizarea exploatatiei agricole din judetul Timis pe Masura 112, de instalare a tinerilor fermieri. Silvasi lucreaza 98 de hectare de teren agricol, dintre care 45 ha sunt in proprietate, cultivand grau, lubenita, cartofi si ceapa. „In afara de faptul ca am primit prima transa, adica 60% din bani, din cei 25.000 de euro, plafonul maxim pentru aceasta masura, nu s-a schimbat nimic. Mare lucru nu pot face cu banii acestia, eventual doar sa-mi cumpar un tractor. Este ca si cand iti pune cineva bani pe masa, iar tu nu te poti atinge de ei”, crede Silvasi, care a putut aplica pentru instalarea tinerilor fermieri pentru ca inca nu implinise 40 de ani.

O alta conditie pentru a se putea numara printre beneficiarii fondurilor europene a fost sa se inscrie in cadrul unei asociatii agricole din judet, pentru a obtine un punctaj mai mare.

Masura pentru instalarea tinerilor fermieri, cuprinsa in Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, are alocat un fond total de peste 337 milioane de euro. Majoritatea fermierilor sunt in situatia lui Nicolae Silvasi, doar 30% din proiectele selectate in perioada decembrie 2008 – martie 2009 fiind exclusiv pentru instalarea de tineri fermieri sau pentru infiintarea unor companii agricole. Restul au aplicat pentru modernizarea fermelor sau pentru extinderea acestora. O mare parte din cei care au aplicat si au primit prima transa de bani au fost apicultorii, ale caror investitii nu se ridica la un nivel atat de mare ca in cazul agricultorilor care se ocupa de culturi mari (grau, porumb, floarea-soarelui).

Miere in curtea casei

Cristina Sipos locuieste in Teius, in judetul Alba, si a invatat apicultura de la sotul sau care are stupi de 35 de ani. Anul trecut, cand s-a lansat masura de instalare a tinerilor fermieri, si-a facut un calcul si a decis sa isi inceapa propria afacere cu miere in curtea casei, banii de la UE putand fi investiti in lazi si albine.

„Cu banii de la UE trebuie sa imi dezvolt o afacere in trei ani. Acum am 30 de stupi, iar potrivit planului de afaceri pe care l-am prezentat, trebuie sa am 90. Am luat 19.000 de euro cu care voi cumpara albine, o centrifuga cu motor si lazi de albine. In trei ani autoritatile vor face primul control pentru a vedea daca am investit in apicultura. Eu deja am facut insa o parte din achizitii”, spune Sipos.

Familia sa vinde mierea pe care o produce, dupa care produsul ajunge la export. „Daca o vindem de acasa luam 12 lei/kg, dar eu prefer sa o vand cu 8,8 lei angro unei companii din Blaj pentru ca primesc toti banii odata. Cu cele 200 de familii de albine pe care le avem producem peste doua tone de miere, dar la ce costuri avem, nu traim deocamdata din meseria asta, mai ales ca nu avem mereu productie buna”, este de parere Cristina Sipos.

Cine este eligibil

Potrivit Ghidului Solicitantului pe aceasta masura, planul de afaceri al beneficiarului trebuie sa includa detalii privind investitiile care se realizeaza demonstrand ca cel putin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformitatii cu standardele comunitare, modernizarea si dezvoltarea exploatatiei. Aceasta modalitate simpla de a atrage bani din fondurile europene, fara a cheltui toti banii in ferma, a atras 3.363 de persoane care au depus dosare in valoare de 72 mil. euro. Cu toate acestea, pana in prezent au fost selectate doar 512 proiecte.

„Din acestea au fost contractate 507 proiecte cu o valoare publica de 10 milioane de euro si s-au efectuat plati de sase milioane de euro”, spun reprezentantii Ministerului Agriculturii. Unul dintre micii antreprenori este si Florin Drasovean din Alba, de 26 de ani, care si-a creat propria ferma in comuna Berghin, avand 100 de hectare de teren agricol.

„Am aplicat si pe alte masuri, dar nu ne-am incadrat, fie ca nu lucram ecologic, fie ca nu indeplineam alte conditii. Am primit punctaj bun pentru ca eram tanar si aveam o suprafata de 26 UDE. M-au punctat si ca firma a fost noua infiintata”, spune Drasovean.

Analiza facuta de ZF.ro

 

Informatii utile pe site-ul MADR 

–Programul National pentru Dezvoltare Rurala

–Ghidurile solicitantilor pentru masurile agricole

 

UE acorda 45.000 de micro-imprumuturi pentru someri care vor sa infiinteze o afacere

Oficialii Uniunii Europene pentru protectie sociala si angajari au decis, luni, sa creeze o facilitate prin care sa ofere 45.000 de micro-imprumuturi sub 25.000 de euro persoanelor care si-au pierdut slujbele, dar vor sa-si infiinteze o afacere proprie.

Facilitatea Europeana de Microfinantare va avea un buget initial de 100 de milioane de euro, putand ajunge la suma de 500 de milioane de euro, cooperand cu institutiile financiare internationale, se arata intr-un comunicat de presa de luni al Comisiei Europene.

Initiativa este una din replicile UE la efectele crizei financiare si vizeaza persoanele care nu pot obtine credite bancare din cauza situatiei economice actuale.

Comisarul european pentru Protectie Sociala si Angajari, László Andor, a declarat, luni, ca facilitatea ii va ajuta pe cei care si-au pierdut slujbele in urma crizei economice si va incuraja activitatile de antreprenoriat in Europa. Imprumuturile vor fi acordate in urmatorii opt ani, a estimat Andor.

Beneficiarii initiativei vor avea la dispozitie si programe de instruire, de mentorat si asistenta tehnica pentru creearea unui plan de afaceri, in colaborare cu Fondul Social European (FSE).

Cooperarea internationala vizeaza si un parteneriat cu Banca Europeana de Investitii (BEI).

Imprumuturile acordate prin Facilitatea Europeana de Microfinantare nu vor depasi 25.000 de euro si vizeaza intreprinderile mici, cu maximum zece angajati (91 la suta din intreprinderile europene), precum si persoanele fara slujba care nu mai au acces la servicii bancare.

Potrivit Comisiei Europene, 99 la suta din initiativele in afaceri din Uniunea Europeana sunt intreprinderi mici, iar o treime din acestea sunt infiintate de someri.

Sursa: Euractiv.ro

P.S. o sa revin cu detalii cand apar.

Relaxare fiscala sau mare abureala?

Potrivit legii 329/2009, profitul investit în producţia sau achiziţia de echipamente tehnologice privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, folosite în scopul obţinerii de venituri impozabile, este scutit de impozit până la 31 decembrie 2010.

Scutirea de impozit pe profit se acordă în limita impozitului datorat pentru perioada respectivă.

Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz, iar suma pentru care s-a beneficiat de scutire va fi repartizată pentru constituirea rezervelor până la concurenţa profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar.

În cazul în care la sfârşitul exerciţiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează regularizarea profitului investit, iar contribuabilul nu este obligat să repartizeze suma profitului investit pentru constituirea rezervelor.

A doua lege care ar putea fi folosită de firme pentru finanţare este cea care permite amânarea plăţii datoriilor către stat. O astfel de facilitate a existat şi în 2009 însă din cauza condiţiilor de accesare, prea dificile, nu a a avut succes. Mai precis, doar 130 de firme au reuşit să obţină amânarea la plată.

În 2010, facilitatea devine mult mai accesibilă. Potrivit legii 363/2009 (cu referinta la O.U.G.92/2009 pentru amanarea platii obligatiilor fiscale neachitate la termen – adaugarea mea) oricare firmă poate să-şi amâne plăţile către stat.

Singurele condiţii de accesare a acestei facilităţi sunt depunerea tuturor declaraţiilor fiscale şi cazierul fiscal curat. De asemenea, firma solicitantă trebuie să nu fie în insolvenţă.

La 20 decembrie 2010 este data-limită până la care această facilitate poate funcţiona. Cererile pot fi depuse până cel târziu pe 30 iunie 2010. Amânarea se poate face pe o perioadă de maximum un an.

Pentru acces la facilitate este nevoie şi de constituirea unor garanţii. Bunurile oferite sau alte garanţii constituite în vederea instituirii măsurilor asigurătorii trebuie să ajungă la 20% din suma amânată la plată şi dobânzile datorate pe perioada amânării, dacă amânarea se acordă pe o perioadă de până la 3 luni inclusiv.
Pentru amânări mai lungi, garanţiile trebuie să ajungă însă la 40% din suma amânată plus dobânzi.

Dobânda pentru sumele amânate este mai mică decât cea standard de 0,1% pe zi. Nivelul ei este de 0,05% pentru fiecare zi a perioadei de amânare la plată.

Sursa : Money.ro

P.S. Personal cred ca, pentru fiecare din cele doua legi, vor exista obstacole, mai precis pentru  329/2009 (profitul reinvestit) nemaifiind permisa amortizarea, efectul neimpozitarii acestuia este zero, iar pe legea 363/2009 (pentru amanarea platii obligatiilor fiscale) o mare piedica vor fi garantiile cerute. 

Buticul de la ţară si criza

Jumătate dintre români cumpără în continuare alimente din micile magazine de cartier. Dacă la nivel naţional, comerţul tradiţional îşi menţine cota de piaţă, în Capitală, buticurile au pierdut demult lupta cu retailerii.

Chioşcurile acoperă doar 13% din comerţul bucureştean, potrivit unui studiu GfK. Mai mult, cota de piaţă a micilor afacerişti a scăzut la jumătate faţă de anul 2005 din cauza intrării pe piaţă a tot mai multe lanţuri de hipermarketuri….cititi continuarea aici

Sursa Adevarul.ro